Astrobiologia

Redactor: Sescu Sidonia, Ana Racovita

Grafician: Lavinia Dumitru

Astrobiologia este știința care se ocupă cu cercetarea vieții din întregul univers. Aceasta lucrează cu informații dintr- o varietate de subiecte cum ar fi biologia, geografia, fizica, astronomia, chimia și multe altele. Cu scopul de a dezvolta cunostintele in domeniul astrobiologiei, pe parcursul anilor au fost lansate numeroase misiuni pe planeta Marte, fiind considerată planeta cu cele mai mari șanse de existență a unor forme de viață. În ciuda numărului ridicat de misiuni, doar cateva din ele au reușit sa colecteze informații care ar putea ajuta la noi descoperiri în astrobiologie. De exemplu, prima serie de misiuni spațiale, intitulate “Mariner”, realizată între anii 1950-1970, a dus la descoperirea unor dovezi chimice și biologice, care au permis studierea și analizarea obiectivă a unor medii care nu sunt diferite de mediile locuite de pe Pământ. O altă misiune care a ridicat semne de întrebare în jurul cercetătorilor este misiunea “Viking”, în cadrul căreia s-au făcut numeroase experimente pentru a detecta viața exoplanetară. Din nefericire, rezultatele au fost neconcludente. O ultimă misiune foarte importantă este misiunea “Phoenix”, în urma căreia au avut loc descoperiri extraordinare, cum ar fi existența zăpezii la nivelul planetei Marte. Totodată, s-au găsit urme de existență a apei atât sub formă lichidă, cât și solidă. NASA și-a exprimat prima data interesul fata de astrobiologie odata cu inceputul dezvoltarii programului spatial american. Apoi, in anul 1959, a finantat primul proiect din domeniul exobiologiei, urmat de infiintarea unui intreg program de astrobiologie, fondat in 1960. Cativa ani mai tarziu, a aparut SETI (“Search for Extra-Terrestrial Intelligence), ce avea ca scop receptionarea frecventelor si a semnalelor din spectrul electromagnetic, care ar putea proveni de la civilizatii extraterestre dezvoltate, din afara Sistemului Solar. In decursul observarii unor planete asemanatoare Pamantului, astrobiologistii au in vedere cateva aspecte primordiale, pentru a crește eficienta căutării unui habitat potrivit ce ar putea fi capabil sa susțină viața umană. Unul dintre ele este reprezentat de presupunerea faptului că majoritatea formelor de viață din galaxia noastră se bazează pe existenta carbonului, asemenea tuturor formelor de viață de pe Pământ. Cu toate ca este posibil ca unele organisme sa nu depinda de carbon pentru a supraviețui, acest element chimic este bine cunoscut pentru varietatea neobișnuit de mare de molecule ce se pot forma in jurul lui. Este al patrulea cel mai abundent element din univers, iar ușurința cu care atomii de carbon creează legături între ei permite construirea unor molecule lungi și complexe. Prezenta apei lichide este un factor la fel de important, aceasta fiind o molecula comuna si contribuind la crearea unui mediu excelent pentru formarea legaturilor pe baza de carbon, ce ar putea duce in cele din urma la aparitia vietii. Un cel de-al treilea aspect urmarit de catre oamenii de stiinta il reprezinta prezenta unor stele asemanatoare Soarelui nostru. Stelele foarte mari traiesc pentru perioade relativ scurte, asadar viata nu ar avea timp sa evolueze pe planetele ce le orbiteaza. Insa, stelele mici emit o cantitate mult prea scazuta de lumina si caldura, astfel incat singurele planete care nu ar ingheta in lipsa acestor conditii absolut necesare sustinerii vietii, ar fi cele ce orbiteaza in proximitatea acestora. Insa, in lipsa unei atmosfere mai dense, aceste corpuri ar fi “legate” de stea, fapt care ar rezulta intr-un dezechilibru termic la suprafata acestora. In urma analizarii acestor factori, cat si multi altii, astronomul si astrofizicianul Frank Drake, a creat in anul 1961 o ecuatie de natura probabilistica (“The Drake euation”) ce avea ca scop estimarea numarului cel mai probabil de civilizatii extraterestre inteligente din propria noastra galaxie. Cu toate acestea, s-a ajuns la concluzia ca este foarte putin probabil ca aceasta ecuatie sa fie utilizabila in viitorul apropiat, din cauza numeroaselor erori ce apar in urma factorilor utilizati, acestia neputand fi verificati de catre om. Un alt subiect controversant legat de existenta vietii extraterestre avansate din Univers, il reprezinta Paradoxul Fermi, care se refera la aparenta contradictie intre lipsa dovezilor si diferitele estimari de probabilitate ridicata a existentei unor astfel de civilizatii.