Redactor: Alexandru Velescu
Grafician: Diana Gherghina
Tehnoredactor: Călina Burciu
Încă din antichitate, glanda pineală sau epifiza a stârnit speculații și controverse în rândul cercetătorilor. Filozoful francez Rene Descartes a mers atât de departe încât a afirmat că micul organ asemănător unui de con de pin (după cum sugerează și numele din francezul „pinѐal”), aflat adânc în centrul creierului, ar fi lăcașul sufletului. În era mai modernă, a fost asociat chiar și cu al treilea ochi. La ultima noastră întâlnire, am dezbătut diverse ipoteze și metode prin care să îl deschidem. Mai departe, am tras concluziile.
Deoarece glanda pineală este ultima componentă a sistemului endocrin descoperită, și înțeleasă pe deplin abia în secolul XX, pentru multă vreme a fost considerată un organ misterios. Localizată sub talamus, în centrul capului, se deosebește complet de restul organelor din creier. Este lipsită de bariera hematoencefalică, are culoare violet-roșiatică (fiind unul dintre cele mai vascularizate organe din corp) și o structură cu care iese în evidență. Individualitatea acestei glande l-a condus pe Descartes să publice două cărți în care își susține punctul de vedere („L’homme” și „ Les Passions de l'âme”). În timp ce majoritatea organelor cerebrale sunt divizate, alcătuite din mai multe emisfere, epifiza este un tot unitar aflat chiar pe axa de simetrie a corpului. Având toate aceste aspecte în vedere, filozoful francez ajunge la o concluzie care s-a dovedit a fi absurdă nu doar pentru era actuală, ci și pentru ce era deja cunoscut la acea vreme.
Pe lângă infirmarea mitului lui Descartes, cercetările în domeniul medicinei ne-au ajutat să aflăm cu adevărat importanța epifizei în ritmul nostru de zi cu zi. Bineînțeles, ca orice altă glandă endocrină secretă hormoni, mai exact, sintetizează hormonul melatonină din neurotransimțătorul serotonină. Secreția de melatonină determină ciclul zilnic de somn și este influențată direct de detecția luminii sau a întunericului. Retina transmite impulsuri hipotalamusului, care la rândul său, le transmite epifizei. Cu cât este detectată mai puțină lumină cu atât glanda secretă mai multă melatonină și vice versa.
În mod normal, nivelul de melatonină este mai crescut noaptea, pentru a facilita somnul, doar că, expunerea la ecrane care emit lumină de frecvență înaltă poate altera acest ciclu. Ce sens ar mai avea atunci notificarea: „Are you still watching?”. Evident, există mai mulți factori care induc somnul, cum ar fi temperatura corpului sau oboseala, dar cel principal și cel care menține starea de somn este secreția de melatonină. Aceasta variază atât pe parcursul unei zile, cât și pe parcursul vieții. Glanda pineală crește în mărime până la vârsta de 2 ani, după care crește doar în densitate. Studii asupra șoarecilor au arătat că glanda pineală influențează secreția de hormoni sexuali a hipofizei (FSH și LH). Se crede că, în cazul copiilor, un nivel excesiv de ridicat de melatonină poate inhiba dezvoltarea sexuală, așadar, în mod natural, odată cu pubertatea secreția epifizei scade. A nu se trage concluzii greșite, mai puține ore de somn nu vor spori creșterea în productivitate pe timpul zilei.
S-a întâmplat vreodată să mergi pe bicicletă sau să te joci „de-a v-ați ascunselea” și să îți fi dorit să mai fi avut un al treilea ochi la spate ca să poți vedea mașinile când mergi pe stradă sau pe ceilalți când fugeau către ascunzătoare? Te-ai gândit că dacă te concentrezi îndeajuns de mult o să îl poți deschide, dar ai încercat de câteva ori după care te-ai dat bătut? Eu cel puțin da, și am fost foarte dezamăgit în timpul documentării pentru acest articol când am aflat că nu există (din punct de vedere fiziologic).
Culturi și tradiții mistice și ezoterice susțin că al treilea ochi reprezintă puntea dintre lumea fizică și cea spirituală. Filozoful francez Georges Bataille introduce în lucrările sale suprarealiste conceptul de „ochi pineal” pe care îl folosește pentru a defini un organ al delirului. Într-adevăr, legătura pe care o are cu retina poate sugera o asemenea asociere, iar anumite zvonuri spun că epifiza ar secreta și DMT (dimetiltriptamină-halucinogen, substanță psihoactivă) în timpul viselor sau situaților limită dar, bineînțeles, fără a fi atestate științific. Așadar, ideea de un al treilea ochi rămâne la stadiul de scenariu de film... horror („Baneshee Chapter”).
În încheiere, glanda pineală sau epifiza, a reprezentat pentru multă vreme un mister, iar dacă ai citit acest articol până aici și nu ai adormit, înseamnă că ai trecut testul, și pot să afirm că glanda ta pineală funcționează corect.
Commentaires