Cancerul

Redactor: Elisa Velicu

Grafician: Diana Gherghina

Tehnoredactor: Diana Moisescu

Cancerul - majoritatea ne-am izbit de acest cuvânt, fie că l-am auzit sau văzut la ştiri, ne-a spus o cunoştinţă despre el, fie că am citit pe internet, despre această boală grea şi meschină, care nu face nicio diferenţă între oameni atunci când îi loveşte.

Termeni ca tumoră, neoplazie, neoplasm, malignitate, sunt folosiţi ca sinonime pentru a denumi cancerul. Din nefericire, această maladie poartă cu ea conotaţii şi încărcături emoţionale negative în orice context ar fi ea întâlnită. La momentul actual al dezvoltării şi cercetării ştiinţifice, nu există certitudinea cauzei apariţiei acestei boli, excepţie fiind cancerul pulmonar, a cărui cauză este strâns legată de cea a consumului de ţigari şi unele tipuri de cancer de col uterin, sau unele tipuri de cancere aparţinând capului şi gâtului, în care infecţia cu anumite tulpini de virus HPV este necesară, dar nu suficientă, pentru a favoriza apariţia acestora.

"De ce se îmbolnăvesc oamenii de cancer ?" este o întrebare la care nimeni nu are un răspuns sigur şi de aceea subiectul suscită interes şi nenumărate speculaţii în jurul său. Nu există decât semne vagi ale apariţiei cancerului, iar când este descoperit, este deja într-un stadiu deja avansat, în care tratamentele nu mai sunt la fel de eficiente dacă ar fi aplicate în stadii de început. Motivul pentru care mai este numit "boala cu o mie de feţe" este faptul că nu doare, semnele şi simptomele cancerului fiind adesea silenţioase, mimând afecţiuni peste care trecem uşor cu vederea. Durerile apar deja în stadii destul de avansate, atunci când boala a crescut destul şi invadează în vecinătate, sau poate chiar la distanţă. Aproximativ fiecare organ poate fi afectat de boală, începând de la piele, cap, gât, muşchi, stomac, ficat, intestine, rinichi, vezică, aparatele reproducătoare masculine şi feminine, glande şi nu în ultimul rând, plămânii şi glandele mamare.

În ordinea descrescătoare a frecvenţei pe glob, cele mai frecvențe localizări ale cancerului sunt : plămânii (ambele sexe), sânul, colonul şi rectul (ambele sexe), prostata la bărbaţi şi cancerul gastric / de stomac (ambele sexe).

Cu toate acestea, dacă ar fi să reducem factorii de risc modificabili (sedentarismul, dieta, fumatul, alcoolismul, factorii reproducători, infecţioşi etc.), rămânând doar cei nemodificabili (sexul, înaintarea în vârstă, terenul genetic, alături de cel imunitar), şi asociind un rol din ce în ce mai important prevenţiei, aproximativ 50 – 80 % din cancere ar putea fi în mod eficient prevenite.

Printre cele mai frecvențe avertismente pe care ni le transmite corpul şi care ar trebui să ne ridice semne de întrebare asupra stării de sănătate se numără:

• orice pierdere de sânge neobişnuită

• tuse sau răceală care "nu mai trece"

• lipsa poftei de mâncare însoțită de scăderea involuntară în greutate cu mai mult de 10 % din cea iniţială

• o stare de oboseală inexplicabilă şi persistentă

• o rană care nu se vindecă, o "umflătură" care nu dispare

• modificarea aparentă în dimensiuni, formă și culoare a unei aluniţe

• modificări ale tranzitului intestinal obişnuit care nu dispar şi afectează calitatea vieţii

• tulburări ale tranzitului urinar

• modificări persistente ale vocii sau ale înghițirii

Cum se dezvoltă o tumoră malignă?

În mod normal, celulele umane sănătoase se înmulțesc doar atunci când organismul are nevoie. Atunci când celulele îmbătrânesc, sunt lezate sau sunt anormale, acestea mor sau sunt distruse (printr-un proces numit apoptoză sau moarte celulară programată sau de către celulele sistemului imunitar) si înlocuite de celule noi. Aceste procese sunt strict controlate de anumite gene ce au roluri importante în multiplicarea și funcțiile celulare. Uneori, din multiple motive, unele încă necunoscute, apar erori ale acestor gene, iar acest proces ordonat se întrerupe, permitând supraviețuirea celulelor cu anomalii sau a celor bătrâne, în timp ce noi celule sunt formate, deși nu este nevoie de ele. Acest surplus de celule anormale se poate multiplica fără oprire, formând tumora primară.

În evoluția naturală a cancerului, una sau mai multe celule maligne se pot "dezlipi" de tumora principală și pot intra în circuitul sanguin sau limfatic, ajungând astfel în alte organe sau țesuturi îndepărtate față de tumora primară si formând tumori maligne de același tip, acest proces fiind cunoscut ca metastazare. Tumorile metastatice reprezintă stadiul final al bolii maligne, acestea cauzând daune severe la nivelul organelor afectate, cât și alterând funcțiile normale ale acestora, fiind, de cele mai multe ori, fatale, în lipsa unui tratament oncologic adecvat.

Rolul genetic în apariția și dezvoltarea cancerului

Modificările genetice care pot cauza apariția cancerului pot fi moștenite de la părinți, sau pot fi dobândite pe parcursul vieții, în urma unor erori genetice care apar în momentul multiplicării celulare, sau datorită unor leziuni la nivelul ADN-ului, cauzate de expunerea la anumiți factori de mediu, de exemplu expunerea la anumite substanțe nocive (tutun), radiații (cum ar fi razele ultraviolete) etc. Principalele gene cu rol în diviziunea celulară normală ce pot fi afectate sunt :

• proto-oncogenele - atunci când sunt alterate, pot deveni oncogene, permițând celulelor să crească și să supraviețuiască atunci când nu ar trebui;

• genele supresoare tumorale - celulele se pot dezvolta într-un mod necontrolat, dacă aceste gene prezintă anomalii;

• genele care repara ADN - celulele care au aceste gene mutante, au tendința de a dezvolta mutații suplimentare la nivelul altor gene; împreună, aceste mutații determină celulele să devină maligne.

Tipuri principale de cancer:

• arcinomul este cancerul ce apare la nivelul pielii sau în țesuturile care formează sau învelesc organele interne

• sarcomul este cancerul ce apare la nivelul oaselor, cartilagiilor, grăsimii, mușchilor, vaselor sanguine sau țesutului conjunctiv

• leucemia este cancerul ce apare la nivelul țesutului care formează elementele sanguine (de exemplu, la nivelul măduvei osoase)

• limfomul și mielomul multiplu sunt cancere care apar la nivelul celulelor sistemului imunitar

• cancerul sistemului nervos central este cancerul care apare la nivelul creierului si măduvei spinării

Tratamentul oncologic

Pentru fiecare tip de cancer există tratamente specifice, în funcție de starea pacientului, bolile asociate, stadiul bolii maligne, la fel cum și răspunsul la tratament (uneori același tratament, pentru același tip de cancer, în același stadiu, la pacienți diferiți) poate să difere de la un pacient la altul.

Tratamentul oncologic este unul multidisciplinar, hotărât de către medicul oncolog, prin colaborarea cu medici chirurgi, radioterapeuți, interniști, cardiologi, nutriționiști etc., acesta reprezentând mai mult decât administrarea de chimioterapie și însemnând atât creșterea supraviețuirii, cât și a calității vieții bolnavului oncologic.