Redactor: Sescu Sidonia
Grafician: Lavinia Dumitru
Universul reprezintă acel spațiu inimaginabil de vast, ce cuprinde toate corpurile cerești, incluzând fiecare particula existenta – mica sau mare.
Când ne uităm la cer, putem observă diverse corpuri cerești, cum ar fi soarele, luna și stelele, însă acestea reprezintă doar o mică parte a Universului observabil.
De-a lungul timpului, și pe măsură ce omul a contiunat să descopere câteva dintre elementele și legile ce guvernează spațiul care ne înconjoară, nu au ezitat să apară diverse teorii și mistere inexplicabile, cărora omenirea le caută încă un răspuns.
Este posibil că acestea, odată dovedite, să poată aduce o schimbare radicală în percepția actuală a cercetătorilor în ceea ce privește Universul.
1) Ce s-a întâmplat înainte de Big Bang?
Teoria Big Bang-ului a devenit acceptată în știință în anul 1964, în urmă mai multor dezvăluiri observaționale, printre care și descoperirea accidentală a unor radiații cosmice; așa-numite “relicve” ale Unversului.
Cu toate acestea, există posibilitatea ca Big Bang ul să nu fi fost un punct de la care a pornit totul, ci mai exact un moment în timp. Înainte, ar fi putut există o materie extrem de densă și fierbinte, big bang-ul reprezentând în acest caz doar momentul său principal de evoluție.
De asemenea, mai există teoria potrivit căreia nașterea Universului nostru este rezultatul colapsului unui alt Univers (sfârșit printr-un Big Crunch), big bang-ul fiind atunci linia de tranziție dintre micșorare și extensiune.
2) Cum se va sfârși Universul?
Această întrebare stârnește multe controverse în rândul astronomilor și al oamenilor de știință. Una dintre cele mai populare teorii privind acest subiect este Big Crunch-ul. Acesta presupune existența unui posibil viitor scenariu, în care gravitația va fi singură forță care va mai există, , lucru ce va determina că universul să se micșoreze, planetele, stelele și galaxiile ciocnindu-se între ele (big bang reversed).
O altă teorie dezbătută de către cercetători este Big Rip – ul: expansiunea universului va fi mai puternică decât gravitația, sfâșiind tot ceea ce există în spațiu, inclusive găurile negre, astfel încât vor rămâne doar nori de particule deconectate plutind prin Univers;
De asemenea, există posibilitatea ca tot ceea ce cunoaștem să se sfârșească, nu în foc, ci în gheață, printr-un Big Freeze; Universul se află într-o extindere constantă, ce continuă să accelereze. În timp, acest fapt va cauza îndepărtarea galaxiilor vizibile, ele ne mai putând fi zărite vreodată. Universul se va transformă într un loc gol și rece, fără urmă de mișcare
Nu în ultimul rând, teoria Big Bounce susține faptul că ar putea avea loc numeroase Big Bang uri, pe măsură ce Universul continuă să se extindă, iar apoi să se micșoreze într-un ciclu infinit.
3) Dacă Universul are un capăt, ce e dincolo de el?
Cea mai comună teorie privind “marginea” Universului e cea care susține faptul că acesta este creat astfel încât nu poate avea un capăt. Universul este infinit, așadar undeva în timp și spațiu poate există un alt “tu”. În multivers, oamenii de știință susțin că ar fi posibil că două universuri să se intercaleze, gravitația plutind de la unul la celălalt,momentul în care acestea s-ar uni putând produce un Big Bang.
În teoria multiversului, acestea ar putea fi asociate unor mici bule asemănătoare ce coexistă în spațiu, acest fapt oferindu-ne posibilitatea să ieșim din Universul nostru, respectiv să călătorim într-unul paralel.
4) Ce este energia întunecată?
¾ din univers este energie întunecată. Savanții au aflat de existența acesteia cu ani în urmă, atunci când au descoperit că expansiunea universului nu încetinea, ci din potrivă, accelera. Așadar, trebuia să existe o forță enigmatică care să contracareze gravitatea. A fost numită energie întunecată.
5) Din ce constă materia întunecată?
Aproximativ 27% din Univers este materie întunecată. Ea ar trebui să poată explica modul în care lucrurile funcționează împreună în spațiu.
Este posibil să fie alcătuită din particule formate la începutul Universului, în Big Bang.
Aceasta beneficiază de un interes deosebit din partea cercetătorilor, care încearcă încă să afle cu certitudinea componentele și originile sale exacte.
6) De ce este mult mai fierbinte coroana solară decât suprafață astrului?
Temperatura soarelui variază de la 10000 de grade Fahrenheit (aproape de suprafață) până la 900 000 de grade în coroana solară.
O posibilă explicație a acestui fenomen poate fi existența unor unde care vehiculează energie prin intermediul liniilor din câmpul magnetic ce parcurge plasma (particule încărcate electric) din coroana (teoria lui Hannes Alfvén).
Teoria fusese acceptată cu titlu provizoriu, dar încă aveam nevoie de dovezi, sub forma observației empirice, că aceste valuri existau. Astfel, un studiu recent a realizat, în cele din urmă, acest lucru, validând teoria veche de 80 de ani a lui Alfvén și ducându-ne cu un pas mai aproape de valorificarea acestui fenomen.
De asemenea, sub suprafața Soarelui ar putea exista un strat ce acționeaza asemanator unui vas plin cu apă fiartă. Acesta ar putea genera un câmp magnetic slab, energia emanată încălzind coroana.
7) Dacă nu există găuri negre?
Găurile negre sunt zone din spaţiu sau obiecte ce exercită o atracţie gravitaţională uriaşă. Acestea se formează din rămășițele unor stele moarte.
Sunt regiuni ale spațiului atât de dense încât nimic, nici măcar lumina, nu poate scapă din ele.
După ce o gaură neagră s-a format, aceasta poate continua să crească prin absorbţia continuă de masă din împrejurimi.
Dar este oare posibil că acestea să nu existe? Teoria generală a relativității ne spune faptul că informația nu poate dispărea pur și simplu; dar în interiorul unei găuri negre se pare că este posibil. Astfel, se crează un “paradox al informației” ce reprezintă o mare dilema pentru cercetători de câteva decenii încoace.
Teoria lui Stephen Hawking: găurile negre, supermasivele puţuri gravitaţionale care distrug chiar şi stelele care se apropie prea mult de ele, nu sunt atât de "negre" precum se credea, întrucât pot emite în mod spontan radiaţii.
Gravitaţia unei găuri negre este atât de puternică, încât nici măcar lumina nu îi poate scăpa, odată ce particulele de lumină au trecut de orizontul evenimentului. Pentru a scăpa din orizontul evenimentului, orice particulă ar trebui să încalce legile fizicii şi să accelereze până la viteze hiperluminice.
Hawking a arătat că, deşi nicio particulă care trece dincolo de orizontul evenimentului nu mai poate evada din gaură neagră, găurile negre pot emite spontan radiaţii de la marginea orizontului evenimentului, conform principiilor mecanicii cuantice.
8) Este posibil să trăim într-un Univers simulat?
Cum ar fi ca tot ceea ce vedem, simțim și observăm în jurul nostru să fie doar o simplă iluzie computerizată? Să definim mai întâi realitatea. Ce este ea mai exact? Poate reprezenta totalitatea lucrurilor pe care suntem capabili să le percepem cu ajutorul celor 5 simțuri: gustul, mirosul, atingerea, auzul și vederea. Nu puțini sunt însă cei care cred că realitatea ar putea fi nimic mai mult decât o simulare foarte avansată. Această teorie a ajuns să fie dezbătută chiar și de către cercetători.
În cadrul unei conferințe pe tema noilor tehnologii, desfășurată în California, Elon Musk a declarat că există doar "o șansă la câteva miliarde" că lumea noastră să nu fie inclusă într-o simulare pe calculator.
Confirmarea acestei teorii ar însemna renunțarea la tot ceea ce știm despe Univers și locul nostru în el. Iar dacă într-adevăr trăim într-o realitate virtuală concepută și controlată de o specie mult mai avansată tehnologic decât noi, aceasta, la radul ei, ar trebui să existe în propria realitate; propriul Univers.
„Dacă trăim într-o simulare, atunci cosmosul pe care-l observăm este doar o parte foarte mică a întregii existențe fizice. În timp ce lumea pe care o vedem este, dintr-un anumit punct de vedere, reală, nu este localizată la nivelul fundamental al realității”- Nick Bostrom
Comentarios